Cultura — 01 decembrie 2017
Totul despre Ziua Națională a României

Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.

Marea Unire a Principatelor din 1 decembrie 1918 a fost precedată de câteva momente importante.

La 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Ţării din Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească, moment urmat, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 de adoptarea declaraţiei de independenţă.

La 20 februarie/5 martie 1918 se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, care avea ca bază câteva concesii: cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei şi impunerea unor grele condiții economice. La 24 aprilie/7 mai 1918 a avut loc semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.

La 3/16 martie 1918, Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune prin care se  cere unirea Basarabiei cu Regatul României.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldoveneşti.

Pe 17/30 aprilie 1918 s-a înființat, la Paris, „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino, care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

La 15/28 noiembrie 1918, Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacă un Congres General al Bucovinei, la Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, unde preşedintele Congresului, Iancu Flondor, citeşte moţiunea în care se afirmă că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul hotărăşte unirea necondiţionată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, şi crearea unui singur stat naţional.

În documentul citit de Vasile Goldiş se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

De asemenea, în document se mai solicită: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Egală îndreptăţire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus”.

La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegaţie, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (care avea să devină viitorul Patriarh al României). Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declaraţia de la Alba Iulia.

Apoi, legea unirii este ratificată prin Decretul-Lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918, de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

parada-militara-1-decembrie-bucuresti-630x336

Ca în fiecare an, de Ziua Naţională a României, la Bucureşti are loc o paradă militară, la care, în acest an, participă peste 3.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii, cu peste 350 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere. Aşadar vineri, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, are loc cea mai mare Paradă militară de până acum organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti. Cei peste 300 de militarii străini vor fi din Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina. La parada militară de la Arcul de Triumf urmează să participe Preşedintele ţării, Klaus Iohannis şi premierul Mihai Tudose.

Tot în Bucureşti va avea loc vineri, 1 Decembrie, începând cu ora 8.00, o ceremonie militară şi religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani şi veterani de război, defilări şi expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament, în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare. Cu ocazia Zilei Naţionale, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.

tricolorul

O paradă militară spectaculoasă va fi organizată la 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Alba Iulia. 1500 de soldaţi, tehnică militară, cai şi chiar avioane MIG-21 LanceR şi elicoptere vor fi incluse în programull manifestărilor militare. Au fost stabilite unităţile militare şi instituţiile care vor defila, precum şi ordinea în care o vor face. De asemenea, s-a stabilit traseul pe care se va face intrarea şi retragerea participanţilor la paradă. Pe un trailer, va fi adus şi un tanc de dimensiuni impresionante.

Adunarea-Naţională-de-la-Alba-Iulia-1-decembrie-1918

Programul manifestărilor de 1 Decembrie de la Alba Iulia este următorul:

  • ora 9.00 – Program solemn (ceremonii militare de depunere de coroane şi jerbe de flori) – Statuia lui Ion I.C. Brătianu / Statuia lui Iuliu Maniu / Statuile Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria / Statuia lui Mihai Viteazul
  • ora 11.00 – Festivalul Gustului Românesc – cu chef Cătălin Scărlătescu – Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina
  • ora 11.15 – Primirea Soliilor din Cetăţile de Scaun – Sala Unirii
  • ora 12.00 – Te Deum – Catedrala Ortodoxă a Încoronării
  • ora 13.00 – Paradă militară – Bulevardul „1 Decembrie 1918”
  • ora 13.30 – Hai la masă! cu Gaşca Zurli – spectacol educativ pentru copii – Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina
  • ora 14.30 – Marea Unire a Bucătarilor – cu chef Cătălin Scărlătescu – curtea cazarmei militare – Piaţa Cetăţii
  • ora 14.30 – „Cânt şi suflet românesc” – spectacol de muzică populară
  • ora 17.00 – RePatriot – România are nevoie de creatori de valoare – conferinţă-Amfiteatrul A9 – Universitatea 1 Decembrie 1918
  • ora 18.00 – Concert extraordinar dedicat Zilei Naţionale a României cu Orchestra „Philarmonia” Bucureşti: solişti – Lavinia Mamot (soprană), Aron Cavassi (vioară), dirijor: Constantin Adrian Grigore – Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia
  • ora 19.00 – Autentic românesc – spectacol de artificii – Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina
  • ora 19.10 – Concert „Ca pe vremuri” – cu Iris, Compact, Holograf – Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina
  • ora 22.15 – Rapsodia luminii – spectacol de lasere – Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina

 

Related Articles

Share

About Author

admin

(0) Readers Comments

Comments are closed.