Special — 20 iunie 2017
Conspirația imbecililor conduce România

Guvernul României ar trebui să fie o instituție care impune. Respect, competență, ținută. Din păcate, prin clădirea Palatului Victoria s-au perindat în ultimii ani tot felul de neaveniți. Unii proști, alții hoți, unii mai pricopsiți: și proști, și hoți. Oameni instalați în funcții de miniștri, dar care nu au reușit sau nici măcar nu au avut de gând să-și onoreze poziția și să dezvolte România. Singurele lor dorințe țineau de proslăvirea propriei persoane, de îngroșarea buzunarului și de menținerea cât mai mult în scaun. Fără programe politice, fără ideologie, fără viziune. Doar de dragul și pentru avantajele funcției.

Fuduli nevoie mare, imediat după ce ajung „chiriași temporari“ la Palatul Victoria, bravii noștri miniștri încep să se creadă coborâți cu hârzobul din cer: umblă doar în mașini cu girofar, însoțiți de coloane oficiale, se umflă în pene pe la televiziuni și, fără să fi făcut cu adevărat ceva, se laudă cu „ce vor face“. Iar atunci când pleacă din funcții, de pe urma lor rămâne doar tranca-fleanca, un lanț de vorbe goale care confirmă zicerea: „Din greșeală în greșeală / Spre victoria finală“. Astfel se face că fiecare guvern a avut „faliții lui“, care, în cazul în care nu au ajuns la pușcărie, rămân în memoria colectivă doar prin gafele pe care le-au comis.

Guvernările Alianței D.A.

Ani la rând, s-a considerat că guvernarea cea mai măcinată de corupție și afectată de conflicte între președinte și premier ar fi fost cea din vremea lui Adrian Năstase. A fost doar o simplă impresie: marii campioni ai corupției s-au dovedit a fi miniștrii adunați sub acoperișul Palatului Victoria în vremea guvernării Alianței D.A., precum și în cursul celor „en-șpe“ guvernări Boc. Începând cu 2004, 17 miniștri din Guvernul României au fost deja condamnați, iar alți 40 de demnitari au fost inculpați în diverse dosare al căror obiect a fost, mai ales, comiterea unor fapte de corupție. Atunci s-a spus că România este singura țară din Europa care a avut guverne integral corupte.

Guvernul Tăriceanu I a avut patru miniștri condamnați definitiv: George Copos, Codruț Sereș, Zsolt Nagy și Sorin Frunzăverde.

George Copos: om de afaceri care, la un moment dat, a fost și vicepremier al României, a fost condamnat, în martie 2014, la 3 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul transferurilor din fotbal. Iar pe 25 august 2014, a primit patru ani de detenție în dosarul „Loteria“.

Codruț Sereș: condamnat definitiv la patru ani de detenție, cu executarea pedepsei, în dosarul „Hidroelectrica“.

Zsolt Nagy: condamnat, alături de Codruț Şereş, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul „Privatizările strategice“.

Sorin Frunzăverde: condamnat de Tribunalul Caraş-Severin, în ianuarie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul alegerilor prezidenţiale din 2014, dosar în care el a fost acuzat de ilegalități comise pentru obținerea mai multor voturi în favoarea PNL.

Guvernul Tăriceanu I a avut și patru anchetați penal: Gheorghe Pogea (fost ministru al Finanţelor Publice, anchetat în dosarul „Rompetrol II“) şi Sebastian Vlădescu (fost ministru al Finanțelor, urmărit penal pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare tot în dosarul „Rompetrol II“). De altfel, un dosar deosebit de complex, în care el a fost anchetat alături de foștii miniștri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu și Gheorghe Pogea.

I-am aduna aici şi pe Varujan Vosganian şi Laszlo Borbely, care nu au putut fi anchetaţi pentru că au fost apărați de către Parlamentul care a votat împotriva cererii DNA de aprobare a cercetării lor penale.
Guvernul Tăriceanu II a avut trei condamnați definitiv: Decebal Traian Remeș, Tudor Chiuariu și Ioan Avram Mureșan.

Remeș și Mureșan au fost condamnați în celebrul dosar „Caltaboșul“, iar Chiuariu în dosarul „Poșta Română“.

Mihai Răzvan Ungureanu, premierul „unguente și vită Kobe“

Premierul Ungureanu a avut parte de o guvernare scurtă, de numai 49 de zile. O guvernare în care el a reușit o singură performanță: în cursul unei intervenții televizate la Antena 3, l-a umplut de ridicol pe Mihai Gâdea. Dar tot el și-a încheiat misiunea guvernamentală într-un mod deosebit de penibil, după ce s-a aflat că a cheltuit mari sume de bani pentru „buna desfășurare a actului de guvernare“. În speță, Mihai Răzvan Ungureanu, un om plin de principii și de idei frumoase doar despre propria persoană, a aruncat o grămadă de bani publici pentru o guvernare înfrumusețată din plin cu produse cosmetice de lux, unguente de toate soiurile și hrănită cu carne de vită Kobe.

Guvernările Boc

Preacinstitele guvernări Boc, care vor rămâne în istorie ca fiind cele ce au tăiat degeaba salariile și pensiile românilor, au lăsat în urmă o bogată recoltă penală. În acea perioadă a fost condamnat definitiv Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor. Și tot atunci au fost trimiși în judecată foștii miniștri Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Oprea și Ion Ariton.

Guvernul Boc I, zis și de „uniune naţională“, format, în 2009, din PDL și PSD, a beneficiat de corupții ambelor partide. De aici, și lunga listă de corupți. Atunci a fost condamnată definitiv Monica Iacob Ridzi. Fost ministru al Turismului, Ridzi a primit cinci ani cu executare, pentru abuz în serviciu.
Elena Udrea, protejată a președintelui Băsescu, cea supranumită și „Blonda de la Cotroceni“, este „titulara“ a patru dosare penale, unul mai complicat decât celelalte. Este vorba despre „Gala Bute“, „Microsoft“, „Hidroelectrica“ și dosarul „BRD“. În primele două, Udrea a fost arestată preventiv, iar în „Gala Bute“ a fost condamnată, în primă instanță, la șase ani de pușcărie.

Fost ministru de Interne, Vasile Blaga a intrat în atenția DNA, care a declanșat împotriva lui urmărirea penală sub acuzația de trafic de influență. Concret, Blaga este acuzat că ar fi primit o șpagă de 700.000 euro, pe care i-ar fi primit prin intermediul lui Gheorghe Ștefan, care în acest moment se află deja în detenție, condamnat într-un alt dosar.

Adriean Videanu, membru de vază al PDL, fost primar general al Capitalei și fost ministru al Economiei, a fost implicat în mai multe dosare penale sub cele mai diverse acuzații, inclusiv cea de „constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare“, acestea din urmă comise pe vremea în care era ministru.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei, este acuzat de abuz în serviciu și folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite în dosarul „Gala Bute“.

Tot în guvernările Boc au existat și patru miniștri anchetați penal. Este vorba despre Daniel Funeriu, Valerian Vreme, Sebastian Vlădescu și Laszlo Borbely.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii DNA, care îl acuză de abuz în serviciu în cadrul dosarului „Microsoft“.

Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor, a fost audiat ca martor de către DNA în dosarul în care fostul secretar de stat Constantin Fecioru a fost arestat la domiciliu pentru că a participat la distribuirea corespondenţei prin Poşta Română, fără încasarea preţului cuvenit pentru prestarea acestui serviciu.

Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, a fost acuzat de trafic de influență și luare de mită. Nu a putut fi anchetat, întrucât Parlamentul nu a avizat cercetarea lui penală.

Guvernările USL: Ponta I şi Ponta II

Încă din primele zile de după numirea în funcția de premier al României, Victor Ponta s-a lăudat că are în sânge „ADN-ul respectării legii“. În ciuda acestei afirmații, și guvernele conduse de el s-au remarcat printr-una dintre cele mai bogate „recolte“ infracționale. În acest sens, lista poate să înceapă cu cel cu ADN-ul invadat de respectarea legii.

Fostul premier al României este deja anchetat penal, în dosarul Turceni-Rovinari, sub acuzația de fals în înscrisuri, spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală, alături de prietenul și colegul său de partid Dan Șova, alt ministru care se lăuda că ar fi incoruptibil. Ponta mai este anchetat și într-un alt dosar în care este acuzat pentru folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracțiunea de spălare de bani. Aceste acuzații au legătură cu vizita în România a fostului premier britanic Tony Blair, când banii ar fi venit de la o persoană care a acceptat să dea o sumă de bani pentru organizarea acestei întâlniri. În cursul guvernărilor Ponta au existat mai mulți foști miniștri condamnați penal.

Actualul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul privitor la fraudele electorale comise în cursul votului privitor la suspendarea lui Traian Băsescu. De asemenea, Dragnea mai are pe rol un proces în care este trimis în judecată împreună cu fosta lui soție. Dar și o anchetă penală privitoare la afacerile firmei Teldrum.

Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare, într-un dosar de corupție privitor la achiziționarea unor transformatoare electrice.

Cel care se lăuda peste tot că ar fi reprezentantul „interesului național“, generalul Gabriel Oprea, căruia nu-i mai ajungeau epoleții pentru stelele de aur, a ieșit din viața politică și a intrat pe mâna legii după accidentul în urma căruia a murit subofițerul Bogdan Gigină.

Alți miniștri din guvernele Ponta care ar fi trebuit să ajungă pe mâna justiției au fost Dan Nica şi Ecaterina Andronescu, dar şi Silaghi, Chiţoiu, Corlăţean, Vosganian şi Victor Paul Dobre, care nu au putut fi cercetați penal întrucât Parlamentul nu a aprobat-o.

Miniștri de pomană

În istoria noastră recentă au existat și miniștri care au trecut prin Palatul Victoria, dar nici ei nu au avut habar cu ce ar fi trebuit să se ocupe acolo. Pe vremea lui Traian Băsescu, am avut un Adrian Rădulescu mare consilier pentru nu se știe ce, precum și pe Stana Anghelescu, cea care s-a remarcat printr-un singur lucru: a fost soția producătorului de țigări Florin Anghelescu, unul dintre marii finanțatori ai campaniei electorale a lui Traian Băsescu.

Tehnocrații habarniști

Guvernarea tehnocraților conduși de către Dacian Cioloș nu s-a remarcat prin mai nimic. Singura care a ajuns în atenția publică a fost Raluca Prună, cea care s-a lăudat că va goli pușcăriile. Tot guvernării tehnocrate i-a aparținut și desemnarea în funcția de ministru al Justiției a Cristinei Guseth, cea care, practic, a dovedit că habar nu are cu ce ar trebui să se ocupe, după numirea în acea înaltă funcție. La fel de penibil a fost și Andrei Baciu, desemnat pentru fotoliul de la Sănătate şi care s-a prezentat public îmbrăcat doar în chiloți.

Neamul prost cu girofar

Se spune că atunci când vrea să‑și bată joc de cineva, Dumnezeu îi ia mai întâi mințile. Apoi îl face politician român și îl lasă să trăncănească orice îi trece prin minte.

Daniel Barbu, fost ministru al Culturii, s-a apucat într-o bună zi să trăncănească. Mai bine ar fi tăcut. În anul 2014, aflat la Tg. Jiu, omul a făcut o declarație publică de-a dreptul odioasă: „La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat cu adevărat următorul lucru. Credeţi-mă, nu vreau să par cinic în faţa dumneavoastră, cu tot respectul pentru respectiva categorie de concetăţeni ai noştri. Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi tratarea HIV/SIDA, este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci ai Ministerul Culturii şi programul naţional de combatere şi tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Personal, nu înţeleg. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte Festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate“. Iar pentru că, din păcate, ridicolul nu a ucis pe nimeni, el a perseverat şi, pe 24 septembrie 2016, a declarat plin de sine: „Meseria de politician este grea şi foarte puţină lume ştie de fapt ce faceţi cu adevărat în fiecare zi a săptămânii, adesea şi sâmbetele şi duminicile. E o meserie grea, în zilele noastre, pentru că este o meserie riscantă. E mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan“.

Ioan Rus, fost ministru, reprezentant de bază al Grupului de la Cluj, s-a umplut și el de glorie politică după ce a declarat la fel de plin de ifose: „România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari-betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au, poate, 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate“.

Ulterior, Rus a încercat să „dreagă busuiocul“, dar a dat-o la fel de rău de gard: „Îmi cer scuze dacă prin formularea aleasă am jignit pe cineva, dar intenţiile mele au fost de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignesc, ci chiar compătimindu-i“.

Tot mai puține „persoane în vârstă“

Pus în fața cumplitului accident din Munții Apuseni, liberalul Radu Stroe, pe atunci ministru al Internelor, nu a avut de spus nimic mai bun decât că „îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia“. De fapt, nu este nevoie de nicio tragedie pentru ca vreunul dintre inteligenții noștri miniștri să-și dea „cu stângul în dreptul“. La un moment dat, fostul ministru al Comunicațiilor Valerian Vreme și-a îndemnat auditoriul: „Haideți împreună să facem ca persoanele în vârstă să fie din ce în ce mai puține“. Mda, după cum se spune în popor: „În poarta ta să fie!“. rompress.info

Related Articles

Share

About Author

admin

(0) Readers Comments

Comments are closed.