Actual — 13 septembrie 2016
Cele două feţe ale unui parteneriat strategic

România a fost vizitată, dupa 25 de ani, de un preşedinte al Republicii Franceze. La ora publicării, preşedintele Francois Hollande şi omologul sau român Klaus Iohannis se pregătesc pentru cina oficială. A fost o zi relevantă pentru diplomaţia şi economia României.

Franţa este al patrulea partener comercial al României, cu schimburi de circa 7 miliarde de euro, şi este al cincilea investitor în economia românească, creând în ţara noastră peste 100.000 de locuri de muncă. Doar uzinele Renault aduc circa 3% din PIB-ul României. Iar cu ocazia vizitei lui Francois Hollande a fost inaugurată noua fabrică de elicoptere Airbus, la Ghimbav. Pe plan diplomatic, preşedintele Hollande a susţinut aderarea României la Schengen, în mod etapizat, din declaraţiile făcute presei de Klaus Iohannis rezultând că Franţa va sprijini intrarea în Schengen în prima etapă prin eliminarea controalelor pe aeroporturi. Având în vedere că Acordul Schengen prevede doar îndeplinirea unor condiții tehnice, cărora România li s-a conformat de mult timp, susţinerea Franţei ar trebui să pară ceva firesc. Însă având în vedere că aderarea la Schengen trebuia să se producă în martie 2010, putem vorbi de un pas important. Un alt pas înainte îl constituie dispariția declaraţiilor franceze ofensive privind situaţia romilor din Franţa, un laitmotiv al ultimelor vizite ale înalţilor oficiali francezi la Bucuresti.

După discuţiile de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Iohannis, Hollande a vizitat Institutul de Cercetare de la Măgurele şi Camera de Control Laser. Este cea mai importantă componentă din cadrul proiectului paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure: cel mai puternic laser din lume. 80% din investiţie (circa 310 milioane de euro) vine din partea Comisiei Europene, iar Franţa este interesată de acest proiect deoarece piesa sa de rezistenţă, laserul, este construit de compania franceză Thales, care a primit un contract în valoare de 60 de milioane de euro.

Foarte importantă, fără îndoială, este cooperarea universitară subliniată de preşedintele Hollande, în contextul acestui proiect european ambiţios având România în prim-plan. “Avem sute de acorduri între instituţiile universitare din Franţa şi România. Sunt mai bine de 4.000 de studenți români în Franţa în programul Erasmus”, a spus Hollande.

A urmat apoi vizita preşedintelui Franţei la Ghimbav, unde Airbus va construi începând din 2017 elicopterele H215, din familia Puma. Sunt elicoptere multirol, cu utilizări în special în domeniul militar şi al poliţiei, elicoptere cu capacitate mare de transport, de până la 22 de persoane. Directorul general al Airbus Helicopters a spus că “avem o poveste frumoasă a cooperării cu România”, amintind de fabricarea elicopterelor Puma în România, începând din anii 1970. “H215 este succesorul Puma. De aceea am ales România. Este o ţară cu o tradiţie aeronautică”, a spus Serge Durand.

Însă mai există un motiv pentru care a fost aleasă România – impozitul de 16% pentru companii, unul relativ redus în Europa şi, în special, costul scăzut al mâinii de lucru calificate. “Este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală care a reuşit să-şi păstreze competitivitatea la nivelul costului mâinii de lucru şi îşi justifică din plin statutul de ţară cu costuri reduse”, scrie presa franceză.

Având în vedere cele de mai sus, vizita preşedintelui Hollande poate fi considerată una istorică. Însă nu trebuie uitat că România şi Franţa au semnat un Parteneriat Strategic în 2008. Privind din această perspectivă, vizita lui Hollande nu înseamnă decât revenirea de la un nivel slab al relaţiilor bilaterale la unul care poate avea şanse să merite calificativul de parteneriat strategic. A fost o vizită cu substanță, dar în care este limpede că interesul major al Franţei a fost confirmarea sprijinului României pentru proiectele europene ale Parisului, pentru poziţia Parisului la Summitul de la Bratislava de la finalul săptămânii, la care s-a adăugat bifarea unor deplasări, tăierea unor panglici.

Franţa, partenerul strategic al României, a pus unele dintre cele mai mari piedici aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen. România şi romii români din Franţa au fost ţapul ispăşitor al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy în 2010, când în Hexagon a izbucnit un scandal care ne-a închis aderarea la Schengen. Cota popularităţii preşedintelui Sarkozy, în cădere liberă în urma scandalului privind finanțarea campaniei prezidențiale, a crescut sensibil din momentul declanşării campaniei mediatice împotriva cetăţenilor români, ţapi ispăşitori ai unei situaţii sociale şi securitare ale cărei cauze reale au fost demonstrate de valul recent de atentate.

Aceeaşi problemă a romilor a fost ridicată în 2013 şi de ministrul francez de Interne Manuel Valls, acum premier. Ce au făcut cele două guverne unite de un parteneriat strategic din 2010 până în 2013? Răspuns: România a acţionat pompieristic şi a creat un post guvernamental pentru relaţia cu Franţa, iar Parisul a aruncat cu sute de mii de euro pentru a plăti romii să plece “voluntar” din ţară. Mai mult, pentru o perioadă nepermis de lungă pentru o ţară cu care ai parteneriat strategic, postul de ambasador la Paris a fost vacant.

Să reprezinte oare un moment istoric faptul că două state care au un parteneriat strategic se pun de acord abia după aproape şapte ani asupra susţinerii unui interes strategic al României – aderarea la Schengen, blocată ani de zile tocmai de “parteneri”?

Investiţia franceză de la Ghimbav este salutară, însă, după cum spunea CEO-ul Airbus, primele elicoptere vor ieşi în 2018, “cu condiţia să avem în scurt timp o comandă semnificativă”. Concurenţa a fost deja indentificată de Airbus: “Vrem să atacăm acel segment din piaţă elicopterelor care până acum a fost deţinut de ruşi”. Dincolo de vorbele frumoase de la Ghimbav, concurenţa rămâne puternică şi succesul depinde nu numai de mâna de lucru ieftină, cât şi de jocul diplomatic pentru atacarea acestei pieţe. Vor putea “partenerii strategici” să facă acest lucru?

”Sunt fericit că mă aflu aici. România nu e o țară ca oricare alta. Avem multe legături comune. Am impresia că mă aflu acasă”, a spus Francois Hollande la conferința de presă susținută împreună cu Klaus Iohannis. O declaraţie corectă şi care spală din mizeria aruncată asupra României de o parte a oficialilor şi a presei de la Paris, pornind cu acel celebru “Etat voyou”, statul “derbedeu” (cam cum i se spune şi Coreei de Nord în Franţa) care ar fi România, după cum spunea în 2013 un deputat francez, fost secretar de stat pentru afaceri europene.

Cu siguranţă Hollande este fericit că România nu este o ţară ca oricare alta, spre exemplu ca Ungaria vecină. În Ungaria, un guvern populist şi eurosceptic, e drept, a găsit cu cale să aplice în plină criză economică măsuri penntru încurajarea micilor afaceri autohtone. Spre exemplu a interzis deschiderea de hypermarketuri în oraşe, o gură de oxigen pentru comercianţii unguri. Preşedintele Hollande nu poate fi decât mulţumit că marile lanţuri comerciale fratuzeşti (unii dintre marii investitori francezi, după Renault) au avut cale liberă pentru a împânzi zonele centrale ale oraşelor, cum nicăieri în Europa de Vest nu se întâmplă..

La fel, România este ca acasă pentru Hollande, pentru că aici companiile franceze a avut parte de predictibilitate şi şi-au menţinut poziţia numărul unu pe piaţa serviciilor, nu ca în Ungaria, acolo unde afacerile vândute pentru GDF Suez (actuala Engie) sau EDF au fost naţionalizate.

România a respectat investiţiile franceze, a oferit contracte de infrastructură de transport companiilor franceze (Vinci, Colas, spre exemplu) şi şi-a respectat partea sa economică din parteneriatul strategic. Vizita preşedintelui Republicii Franceze îşi va merita statutul de vizită istorică dacă şi Parisul va livra partea sa. Din păcate, evoluţia de până acum a relaţiei strategice, cu bâlbâielile diplomatice ale României şi cu atenţia Franţei îndreptată acum spre criza imigraţiei şi competiţia politică cu Germania pentru şefia UE, nu oferă perspective dintre cele mai încurajatoare. rompress.info

Related Articles

Share

About Author

admin

(0) Readers Comments

Comments are closed.